” Învăluiți în ploaie” - Charles Martin

„ Un proverb spune că ploaia de dimineață nu ține mult. Aceasta este, într-un anume sens, povestea captivantă pe care Charles Martin ne-o pune în față în noul său roman, ce are capacitatea de a schimba vieți: povestea tranziției remarcabile, aproape magice, de la ceața mohorâtă la strălucirea soarelui, de la umezeală la căldura tihnită, de la disperare la fericire, de la condamnare la răscumpărare... Citiți această carte și fiți martorii răsăritului de soare. ”

- John Dyson

      Învăluiți în ploaie, de Charles Martin, este un roman spiritual, care îți atinge corzile sensibile ale sufletului și te invită la meditație. Nu e genul de roman care să te țină cu sufletul la gură, dar autorul reușește să mențină, totuși, cititorul ancorat în poveste prin emoția pe care o transmite.

      Acțiunea cărții se petrece într-un oraș din Alabama, avându-l în centru pe Tucker, un tânăr în vârstă de treizeci și trei de ani, care se întoarce în locul unde a copilarit, după o perioadă de șapte ani, timp în care a colindat lumea întreagă, dedicându-se întru totul profesiei sale de fotograf.

      Însă, întoarcerea acasă, îi provoacă lui Tucker amintiri neplăcute din copilăria sa, despre tatăl său violent și despre fratele lui, Mutt, pe care l-a lăsat de izbeliște, înainte să plece, într-un spital de boli mintale. Doar amintirea lui Miss Ella, negresa bătrână și mărunțică, care a avut grijă de el și de fratele său când erau mici, îi mai conferă alinare, vocea acesteia plină de dragoste și de vorbe de duh, răsunându-i mereu în minte.

      Miss Ella m-a învățat cum se scrie dragoste și niciodată n-am uitat. Se scrie T-I-M-P.

       Personajul lui Muttt și descrierea atmosferei din spitalul de psihiatrie, mi-au adus aminte de romanul clasic al scriitorului american Ken Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, pe care l-am citit anul trecut și mi-a rămas întipărit în minte pentru ca m-a emoționat foarte tare. Metodele de tratament practicate asupra pacienților, precum terapia cu electroșocuri, mi s-au părut, ca și în romanul lui Kesey, la fel de incredibile, acestea adâncind și mai mult boala pacienților, nicidecum să o trateze.

      Doctorul care se ocupă de Mutt, nu îi dă acestuia aproape nicio șansă de vindecare, având în vedere un diagnostic cât se poate de complicat: amotivațional, asocial, hiperactiv, paranoic și cu un comportament posibil violent. Cu toate acestea, Mutt reușește să evadeze din spital, în speranța de a găsi rădăcina problemelor sale.

      Când Tucker o reîntâlnește pe Katie, prietena sa din copilărie, care a fugit împreună cu băiețelul său, Jase, de soțul ei violent, alte amintiri ies la suprafață și ghidat de glasul lui Miss Ella, Tucker decide să-i protejeze cu orice preț. 

„ Iubirea e o alegere. E o decizie pe care o iei...Dragostea se revarsă ca un râu în, prin și din fiecare om. Dacă încerci să-i pui opreliști, va continua să șerpuiască, până va da de o altă inimă și tot va răzbate. ”

     Dacă vor reuși cei doi frați să depășească traumele din trecut, dacă dragostea va învinge ura, vă las pe voi să descoperiți. După ce am citit Muntele dintre noi și Când greierii plâng , Charles Martin nu m-a dezamăgit nici cu această carte. Abia aștept să citesc și celelalte scrieri de-ale sale.

      Romanul a apărut în 2010, la editura Kerigma, având 337 de pagini.