„ Din nou la Pemberley”- Julia Barrett

Titlu: Din nou la Pemberley- continuarea romanului Mandrie și prejudecată 

Autor: Julia Barrett 

Anul apariției: 2013

Editura: Orizonturi

Colecția: Romane celebre continuate 

Număr pagini: 272

Rating Goodreads: 3.34 din 5

      Literatura clasică a avut, are și va avea un loc aparte în sufletul meu. Dragostea mea pentru lectură a început cu un roman clasic intitulat La răscruce de vânturi, de Emily Brönte, roman care a devenit și preferatul meu. Apoi a crescut datorită operelor surorii sale, Charlotte Brönte: Villette și Jane Eyre, după care, această pasiune, a înflorit cu romanele fermecătoare ale lui Jane Austen: Mândrie și prejudecată, Persuasiune și Rațiune și simțire. 

      Romanul Mândrie și prejudecată l-am citit acum trei ani și mi-a plăcut foarte mult. Când am aflat că există o continuare a acestuia, mi-am dorit foarte tare să o citesc și astfel am intrat în posesia cărții Din nou la Pemberley, scrisă sub pseudonimul Julia Barrett. 

      Nu am citit-o imediat, cartea a stat câțiva ani pe raftul meu, nu aș putea spune de ce, poate de teama de a nu rămâne dezamăgită, poate din cauza faptului că am citit mai multă literatură contemporană în ultimii ani, cert este că anul acesta mi-am propus să citesc mai multe opere clasice, precum și continuările romanelor mele preferate. 

      Cartea pe care am citit-o, este cea apărută în colecția Romane celebre continuate, de la Editura Orizonturi, ediție care mi-a plăcut foarte mult, având o copertă tare frumoasă, cu titlurile celor două romane scrise în relief. Cartea este structurată în șase părți și cuprinde patruzeci și patru de capitole scurte, motiv pentru care este foarte ușor de citit și de manipulat.

      Stilul de scriere este de asemenea, ușor, plăcut, nu se compară cu cel al lui Jane Austen din secolul al XIX-lea, bineînteles, dar Julia Barrett reușește totuși să creeze atmosfera epocii respective utilizând un limbaj specific și înfățișându-ne aceleași personaje, puse în situații diferite, însă într-o manieră destul de asemănătoare ca în primul roman, atât din punct de vedere al desfășurării acțiunii cât și prin stilul plin de umor, de sarcasm sau de considerație la adresa personajelor.

      Romanul începe cu un mic rezumat al cărții Mândrie și Prejudecată, lucru care poate ajuta cititorul să-și reîmprospăteze memoria, dacă nu a citit recent primul roman, așa cum a fost în cazul meu. 

       Personajul principal al cărții este Georgiana Darcy- sora arogantului domn Fitzwilliam Darcy, din Mândrie și prejudecată , stăpânul domeniului Pemberley.

       Povestea începe cu debutul domnișoarei Darcy în societate, eveniment organizat la conacul Pemberley din Derbyshire. 

      Cunoscând dezamăgirea în dragoste la vârsta fragedă de cinsprezece ani, Georgiana se hotărăște să nu-și mai ofere inima, cu ușurință, niciunui bărbat, devenind acum la șaptesprezece ani mai cumpătată și dornică să lupte împotriva slăbiciunilor sale. 

      Pe măsură ce înflorea în ea feminitatea, copilul de altădată se preschimba într-o femeie nespus de atrăgătoare. Era înaltă, cu un trup armonios, iar mișcările ei erau pline de grație. Aceste însușiri la care se adăuga și zestrea pe care o aducea, făceau din domnișoara Darcy una dintre partidele cele mai strălucite. Însă, deși îi plăcea să fie curtată de un impresionant număr de pretendenți ireproșabili, totuși nu alesese pe niciunul. Le zâmbea tuturor, se purta frumos cu ei, dar nu făgăduia nimănui nimic.

       La bal își face apariția Thomas Heywood, un tânăr căpitan de marină, întors recent dintr- o misiune de luptă, dar Georgiana, deși se simte atrasă de el, își impune să aștepte până ce bărbatul își va dovedi calitățile, nedorind să-și mai asume riscul unei pasiuni necugetate. 

       Între timp, îi atrage atenția și arhitectul Leigh Cooper, angajat de domnul Darcy pentru a reda grația și frumusețea conacului Pemberley. 

      Care dintre cei doi bărbați va fi cel cu adevărat superior, cel care îi va satisface așteptările, nu va fi chiar așa de greu de ghicit. Mi-aș fi dorit ca scriitoarea să fi pus mai mult accent pe relația dintre cei doi îndrăgostiți, așa cum a procedat Jane Austen în primul roman cu personajele Darcy și Elizabeth, însă, din păcate, am rămas dezamăgită din acest punct de vedere. Nu am simțit emoția, mi-aș fi dorit mai mult dialog între cei doi, am simțit că „ alesul” a fost lăsat cumva în umbră. 

      Pe de altă parte, cartea e drăguță, are un farmec aparte, cum sunt cărțile de genul acesta, părerea mea este că merită citită. Eu am notat cartea cu 3.5 steluțe din 5.